Căsătoria și iubirea

În ”Ce se întîmplă în iubire” autorul Alain de Botton marchează spre finalul cărții, o ficțiune realistă ce inserează ocazional pastile cu o dulce notă filosofică:

”Partenerul cu adevărat potrivit nu e cel care are, întîmplător sau miraculos, aceleași gusturi ca și noi, ci cel care poate să trateze diferențele de gust cu inteligență și amabilitate.

Adevăratul marker al persoanei potrivite nu e ideea pur teoretică a complementarității perfecte, ci capacitatea de-a tolera deosebirile. Compatibilitatea e o realizare a iubirii, nu o precondiție a ei.” Carte se găsește online sau în librării (https://humanitas.ro/humanitas/carte/ce-se-%C3%AEnt%C3%A2mpl%C4%83-%C3%AEn-iubire)

În filmulețul de mai jos, același autor, concluzionează că, vrem, nu vrem, vom fi în compania persoanei ”nepotrivite”, atîta timp cît căutam parteneri care să ne ofere un mediu cu care suntem (pre)obișnuiți și n-avem disponibilitatea progresului personal. O relație de dragoste, și nu numai, presupune o doză de dependență și vulnerabilitate, într-un punct optim, care se mișcă pe axa relației, în funcție de etapele ei.

A IUBI e o abilitate care se deprinde, adică se învață prin încercare și eroare – plecînd de la copia relației cu mama/ persoana investită cu afectivitate de copil, adică de noi și de copilul care rămîne în noi toată viața.

”Jurnalul Amurgului Iubirii”, carte recent descoperită și scrisă de Aurel Codoban, se găsește pe libris.ro, e o variantă românească a abordării iubirii cu aceeași perspectivă – poate pe alocuri lipsită de umor și cam mioritică pentru gustul meu – clarificarea ei în termeni firești, nu livrești și nici fantasmatici:

”…ne pregătim pentru o nouă iubire tot așa cum armatele se pregătesc pentru un nou război: exersîndu-l pe cel vechi! Intrăm într-o nouă iubire pregătiți de (adaug eu: și pentru) iubirea ce tocmai a trecut…”

Se recomandă, în scop autodidactic, evitarea gemelării pe context, însă folosirea filtrului cognitiv