Mic îndrumar pentru impulsuri pasiv -și agresive

Mic îndrumar pentru impulsuri pasiv -și agresive

Se simte în aer, în cele mai multe interacțiuni cu oamenii, în trafic, la muncă, în familie, în cuplu, în relația cu copiii. Din păcate multe momente care ar trebui să aducă bucurie, calm, recunoștință amplifică tumultul interior și-l revarsă către cei din jur sub formă de conflict și ceartă. E suficient să explodezi o dată, pînă nu termini tot ce ai de dat afară, nu te mai poți opri. Uneori cu costuri destul de mari pentru sănătate și viața de zi cu zi.

Un concept psihanalitic, mecanism de apărare al psihicului uman implică și activează agresorul din tine, prin preluarea sau imitarea anticipativă a comportamentului unui posibil agresor. Starea și integritatea emoțională sau/ și fizică par să fie în pericol. Demonii care nu-ți dau pace prind curaj.

Zic posibil pentru că, fie e o anticipare a unei eventuale agresiuni care nu se mai adeverește (reminescență a trecutului), fie e o eliberare a unei anxietăți puternice rezultate dintr-o ostilitate competitivă care-ți aparține în prezent.

Acest îndrumar e un exercițiu de auto-observare și auto-corecție în situații care pot escalada și duce la conflicte nefolositoare. Pentru a trăi mai armonios în mediul tău e un exercițiu util.

Iată mai jos cîteva idei:

• Dacă ești agitat și ai stări emoționale pe care le poți recunoaște cu greu sau deloc, pe care nu le poți numi și stăpîni, atunci te afli într-o zonă de orbire emoțională. Izolezi afectul de comportament și te transformi în haos. Iei decizii impulsive și te miri că totul se năruie, nu înțelegi de ce nu-ți iese nimic. Se aprind intens furia pe tot și vinovăția că nu te poți abține să tuni în stînga și-n dreapta, chiar și pe muțește (sic!) O soluție la această situație este să te oprești din toate și să te retragi în solitudine. Respiră adînc de cîteva ori și adresează-ți 2-3 întrebări despre starea ta și momentul din viață în care te afli. Respirația controlată produce un spațiu mic de liniște interioară și timpul să te auzi, să te simți.
• Cînd nu reușești să fii onest cu ceea ce simți, negi des ceea ce faci și spui, chiar și dacă unul – altul te mai trag de mînecă. Ți se spune că deraiezi, dar nu, una și bună, nu tu, altul, celălalt. Și ataci pe extreme: tăcere în tensiune greu suportabilă; violență verbală și urlete. Uneori deplasezi aceste reacții către alte persoane decît cea care îți provoacă sentimentul de nemulțumire. Alteori totul e în capul tău. Soluția este să exersezi întrebarea: chiar NU sunt așa cum mi se spune? Cît de des se poate, pentru a avea răspunsuri multiple.
• Atunci cînd îți inhibi abilitatea de a face legături între evenimente, sentimente, gînduri, reacții și comportamente (comportamentarea gîndirii) și nu conștientizezi relevanța cauză – efect. Reacția este de atac și anulare a celor din jur (devalorizare): nu face nici 2 bani tocmai cînd încearcă să îți arate că ceva e fragil în tine și că suferi, că e nevoie să reflectezi asupra a ceea ce faci și simți. Soluția la această dificultate este să exersezi punerea pieselor în legătură: aceasta se întîmplă pentru că, eu simt așa pentru că gîndesc, celălalt a răspuns la acuzația mea, etc

Modele de mai sus se pot manifesta oricînd pe timpul anului, iar soluțiile recomandate sunt de folos oricînd.

Sărbători liniștite!

@photocredit: cugetărimiraculoase (facebook)