Capacitatea de a confrunta situații, persoane sau propriile probleme ține de istoricul de creștere și dezvoltare emoțională. Anume, primele relații cu cei din jur sunt cele care dau formă și conținut felului în care vom aborda viața. Aici vorbim despre relații de muncă, însă acestea sunt determinate de profilul personal și întărite de acțiunile curente din viața personală de zi cu zi.
Psihoterapia, în mod special psihanaliza, e o metodă de dialog care aduce la lumină funcțiile pre-reflective ale minții (psihicului uman) și le transformă în abilități cognitiv-emoționale reflective, dezvoltînd conștientizarea de sine.
Mai jos, cîteva detalii suplimentare, utile în această perioadă:
”Developmentally, recurring patterns of emotional interaction within the child-caregiver system give rise to principles (thematic patterns, meaning-structures, cognitive-emotional schemas) that shape subsequent emotional experiences, especially experiences of significant relationships. ”
Manifestarea automată/ mecanică:
”Ordinarily, we just experience our experiences; we do not reflect on the principles or meanings that shape them. ”
Manifestarea în planul real al vieții:
”These organizing principles show up in virtually every significant aspect of a person’s life—in one’s recurring relationship patterns, vocational choices, political commitments, interests, creative activity, fantasies, dreams, and emotional disturbances.”
Articolul lui Robert Stolorow în detaliu aici:
https://www.psychologytoday.com/us/blog/rethinking-mental-health/201602/robert-stolorow-emotional-trauma-and-psychoanalysis?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR30g_Spv_b4yRHfwstBo95CnrxYiO9BlZEMuT-X7tXwmVt2HkR3k0j14zk_aem_imxWhAqLDpgQ3k_vv_ZEOQ